Spectacolul oferit de Traian Băsescu mi s-a părut de un
grotesc și de o gravitate pe care nu știu dacă o conștientizam cu adevărat!
Nu
vreau sa par ipocrită și să spun că prima reacție (firească, de altfel), după
vizionarea filmulețului „Adio, PD-L!”, nu a fost aceea de a râde cu lacrimi și de a comenta
spumos pe baza textului și a ”interpretării artistice desăvârșite a președintelui”.
O interpretare care mi se pare însă mult mai slabă decât orice producție telenovelistică
latino-americană. În schimb, pentru autenticitate, dacă aș fi fost regizorul
acestei „creații artistice”, aș fi schimbat perdeluța cu carpeta „Răpirea din Serai” și as fi pus pe fundal
celebra manea sau cântec de dor și jale „S-a rupt lanțul din iubire”. Amuzant,
ridicol, jenant, dramoletă ieftina, comedie, circ, etc. și cred ca aș mai găsi
multe substantive și adjective care să caracterizeze si să nuanțeze aceasta
ieșire necontrolata a lui T. Băsescu.
Cred
că acest filmuleț, dacă va fi tradus și sigur va fi în câteva limbi de
circulație internațională și sigur va fi, va avea mai multe vizualizări decât
orice viral!
De
asemenea șirul ironiilor pe acest subiect ar putea continua la nesfârșit.
Însă,
grav și grotesc mi se pare ca acest om este Președintele României. Acest om,
timp de 9 ani, a ocupat și ocupă încă cea mai înaltă funcție în statul roman, este
șeful CSAT, reprezentantul României în relațiile state lumii, este cel care
numește șefii de servicii secrete ai României, cel care numește Procurorul
General și Seful DNA, este cel care și-a asumat rolul de luptător de prim-rang
împotriva corupției și de apărător al democrației, al justiției și al statutului
de drept.
Si
acest om, care prin Constituție are aceste drepturi si responsabilități față de
un popor, are un comportament de un nefiresc total pentru un om normal și cu
atât mai puțin pentru o persoană publică și un șef de stat:
1.
Decide, pentru a nu știu câta oară în timpul celor două mandate, sa încalce
litera și spiritul Constituției și se implică fără rezerve în activitatea și
deciziile unui partid politic;
2.
Recunoaște în mod fățiș implicarea sa și partizanatul politic și declară
public, deși mai are încă un și jumătate până la finalizarea mandatului de președinte
și două suspendări la activ, intenția creării unei noi forte politice de
dreapta; și
3.
Decide să se filmeze într-un cadru total neadecvat pentru un sef de stat, în
propriul domiciliu, „la perdeluță”, și să transmită poporului pedel-ist decizia
de despărțire iremediabilă, ca urmare a neîndeplinirii dorinței sale arzătoare
de a o alege pe protejata cea blondă președinte de partid.
Cred
ca acest filmuleț, care a fost deja tradus și care se află în mapa de presă a
tuturor șefilor de stat și de guvern din Europa și întreaga lume, a produs șoc,
stupoare și derută în rândul tuturor cancelariilor. Mă întreb ce opinie are doamna
Merkel, domnul Barosso, doamna Vivienne Reding, secretatul de stat al SUA și mulți
alți decidenți ai politicii internaționale despre această ieșire în decor a
președintelui României, a omologului și partenerului lor de discuție si
tratative !? Mă întreb dacă liderii europeni care au stigmatizat și au pus România
la colț în vara anului trecut pentru presupusa încălcare a principiilor
democratice și a statului de drept, lăsându-se păcăliți de argumentele unui astfel
de președinte cu reacții bizare și necontrolate, mai pot critica și contesta decizia
și votul a 7,4 milioane de români.
Și
totuși mă întreb, dincolo de tema suspendării, dacă un om cu o astfel de reacție
și comportament mai este apt sa exercite funcția de șef de stat. Daca în mâinile
lui mai poate sta viața și viitorul unui popor.
Exagerând
acum, mă întreb dacă România ar deține o arma nucleara sau s-ar afla în preajma
sau iminența unui conflict armat sau război, care ar fi deciziile unui om care
decide sa se filmeze la perdeluța, cu lacrimi în ochi, declarând cu furie adio
partidului „iubit” ?!
Și
mă mai întreb cu ce fel de oameni lucrează, daca nici unul din consilierii lui,
oamenii de imagine și de comunicare, cei care l-au filmat și au postat filmulețul
pe FB sau chiar membrii familiei, nu au
reușit să-l convingă de penibilul, de gravitatea, de grotescul, de
iresponsabilitatea acestui gest? Înțeleg ca toți sunt niște yes-meni, dar totuși
anormalitatea unui astfel de gest te determina sa faci tot posibilul pentru a-l
împiedica.
Bine,
dacă mă gândesc la Consilierul prezidențial, fost Ministru al Educației, care
măsura viteza palmei președintelui care lovise în mod clar un copil, la explicația
pixelului albastru, la diploma în canibalism al altui consilier prezidențial, la
toate reacțiile si declarațiile șocante ale domnului Lăzăroiu, întrebarea mea
pare un non-sens. Si totuși oamenii aceștia împreună cu întreg PD-L-ul (luând aici
în calcul și circul și lăturile din timpul Convenției) au condus România!!!
In
mod normal un astfel de comportament, odată ce te-ai trezit din „euforia”momentului
ca să nu spun beția, te determină să îți dorești să dispari definitiv de pe fața
pământului! Dar nu! T. Băsescu va apărea din nou in fața poporului și va da lecții
și va încerca să-și impună într-un mod imperativ propriile viziuni despre modificarea
Constituției, despre rolul statului de drept, despre MCV, spațiul Schengen,
probitatea morală și juridică a membrilor Guvernului, etc.
Și
cred ca aici încetează total amuzamentul și mie cel puțin îmi îngheță zâmbetul.
Nu cred că mai putem tolera un astfel de comportament. Nu cred că mai putem
accepta lecții de la un astfel de om. Nu cred ca un astfel de personaj mai este
apt sa conducă România.
Și
mai cred că dincolo de prevederile din noua Constituție privind neimplicarea
politică a șefului statului, cred acum cu convingere că este imperios necesară
includerea unei prevederi privind obligativitatea efectuării și publicării unor
analize medicale amănunțite și a unor teste psihologice pentru orice persoană
care ocupa o funcție de demnitate publică.
Evident
că analiza și dezbaterea pe această temă s-ar putea prelungi pe multe pagini,
daca mi-aș aminti de toate derapajele și ieșirile în decor ale președintelui și
ale camarilei sale.
Concluzia
mea este că nu mai există loc de amuzament și de tratare cu ironie și umor a gestului
prezidențial, pentru că, trăgând linie, situația este mult mai gravă decât
ne-am putea-o imagina și conștientiza și sancționarea unui astfel de comportament
de către întreaga clasa politică si de către cetățeni se impune în mod evident!
Am
sa închei cu versurile lui Mihai Eminescu din Srisoarea III, care mi se par
atât de potrivite si adecvate momentului:
Cum
nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!